Perspective muzeale


Cei care se aventurează dincolo de latura sudică a parcului Elisabeta din Sfântu Gheorghe inevitabil se vor opri în fața impunătoarei clădiri a Muzeului Național Secuiesc, fondat în anul 1875 de Zathureczky Emília, soţia lui Cserey János, una dintre cele mai apreciate doamne din Secuime. Clădirea, care îmbină stilul clasic cu cel modern, a fost proiectată de Kós Károly şi construită câţiva ani mai târziu, între 1911-1912.
Instituţia, în incinta căreia a fost amenajat primul muzeu etnografic în aer liber, a funcţionat tot timpul ca un muzeu național, organizând și orientând viața cultural-științifică a secuilor. În anii 1920, spre exemplu, a găzduit, printre altele, un concert susţinut de pianistul şi compozitorul Bartók Béla, a prezentat rezultatele primelor înregistrări fonografice făcute de Domokos Pál Péter despre folclorul ceangăilor şi a publicat un volum memorial care cuprinde o monografie a Ţării Secuilor.
În prezent, clădirea, care are o vechime de peste un secol, trece printr-un amplu proces de reînnoire, urmând să revină în viaţa publică a comunităţii ca o instituţie culturală modernă, adaptată tuturor cerinţelor şi exigenţelor epocii contemporane.
În colecţia Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe se regăsesc unul dintre tunurile turnate de revoluţionarul paşoptist Gábor Áron, Biblia hustită, cea mai veche traducere de Bibliei în limba maghiară, cunoscută şi sub denumirea Codicele Apor şi Cronica secuiască publicată la Cracovia în anul 1559.
Clădirea proiectată de Kós Károly oferă o perspectivă amplă şi frumoasă nu doar din turnul înalt de 22 de metri.

Csinta Samu

Alte sugestii

Cai și stații
Muntele Altarului
Picturi murale şi instantanee la Aita Mare
Legende din Dalnic
Maior în piață