Biserica reformată din Biborțeni

Pe Dealul Perkő, care se înalță deasupra localității Sânzieni, se poate vedea de la distanţă o mică capelă cu patru brațe, purtătoare a mesajului creștinismului. Capela a fost construită în jurul anului 1680 de Kálnoki Sámuel, în memoria regelui Sfântul Ștefan.  Pictura murală, descoperită în 1995 sub un strat gros de tencuială, îi înfățișează pe Sfântul Ștefan în centru, pe Sfântul Ladislau în dreapta și pe Sfântul Emeric în stânga.  Pe 20 august, mulți catolici din împrejurimi vin la Perkő, la „Șumuleul Ciuc" covăsnean, pentru pelerinajul de Ziua Sfântului Ștefan.

Pe creasta dealului Sfântul Mihail, care se întinde până în lunca cuprinsă între Lemnia şi Mereni (partea nordestică a ţinutului Trei Scaune), există o biserică-fortăreaţă înconjurată de ziduri înalte. A fost construită spre a servi nevoile religioase ale locuitorilor celor două sate. În mijlocul curţii împrejmuite de un zid cu formă ovală s-a construit o biserică fără turn, având un singur naos, pe la sfârşitul secolului al XV-lea, începutul secolului al XVI-lea, în locul unei biserici zidite mai demult. Clădirea construită în stil gotic a fost refăcută de mai multe ori în cursul secolelor, dar există până astăzi evidenţe arhitecturale care s-au păstrat din acea perioadă, cum ar fi: pietrele gotice care susţin coloanele peretelui exterior, precum şi cornişa cioplită a bazei clădirii. Tot din această perioadă datează şi inscripţia arcului de triumf: „Olimu erat Scriptum 1510”. Cea mai semnificativă reconstruire datează din anul 1777. Atunci a căpătat biserica forma barocă finală. Clopotul - turn al peretelui estic a fost decorat cu o cupolă caracteristică stilului arhitectural baroc. În partea nordică şi sudică, biserica este fortificată cu turnuri în formă de semicerc, fiind alcătuite din mai multe nivele. Dinspre curte,în zidul bisericii, se deschid creneluri aşezate la o distanţă regulată unul faţă de celălalt. Este posibil, ca zidul fortăreţei să fi fost construit mai demult, înainte de reconstrucţia din 1777. Biserica poate fi vizitată după programare prealabilă, la numărul de telefon 0746-235285.

Biserica de piatră a așezării se crede că a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea.  În secolul al XV-lea era înconjurat de un zid. Între 1791 și 1797, turnul din interiorul zidului a fost reconstruit, dar, din păcate, s-a prăbușit în 1798.  În 1802, biserica a fost avariată de un cutremur, ceea ce a dus la modificări majore. În 1806, sanctuarul a fost demolat, inclusiv arcul de triumf, și reconstruit ca o extensie dreaptă spre est. În 1818, ușa sudică a fost zidită și a fost construit coridorul sudic de intrare, precum și scările exterioare de pe latura de est.  În 1864, acoperișul a fost complet înlocuit. În 1912, zidul a fost demolat, iar între 1914 și 1922 a fost construit un nou turn, atașat la coridorul sudic de intrare. În 1977, biserica a fost din nou avariată de un cutremur. Atunci când au fost îndepărtate resturile cutremurului, a fost găsită o inscripție în scriere runică pe partea interioară a zidului de vest și o inscripție latină în alfabet gotic de-a lungul laturilor de vest și de nord, care datează din secolele XV-XVI. Inscripția conține multe așa-numite ligaturi, care au dus la mai multe interpretări posibile de-a lungul timpului. Au fost unii care s-au gândit să găsească în ea cuvântul „Dánok”, iar conform lui Bálint Mike și Ferenc Kósa este formulată propoziția ”István Kádár se roagă stăpânului său, a Dumnezeului său”, iar Márta Zomorainé Cseh interpretează în următorul fel: „Dă-i dimineața chipul tău lui Dumnezeu, dulce femeie”. În ceea ce privește tehnica, personajele au fost răzuite, răzuite și pictate, sau pur și simplu pictate pe perete. Inscripția latină cu litere gotice se traduce astfel: „acoperișul și bolta bisericii Sfânta Ecaterina în anul Domnului nostru 1526, începute, construite și terminate de zidarul șef Omelh la 29 septembrie”. Dintre mobilierul interior al bisericii trebuie amintite masa Domnului din 1765, realizată în atelierul de tâmplărie al lui Gregorius Rösler din Bunești, ca o donație a lui Miklós Péter din Dalnic, și coroana amvonului, a cărei cea mai veche inscripție datează din 1779. Băncile pictate și băncile de la amvon sunt opera lui Katalin Hervai și József Mike. Parohia deține trei clopote. Prima a fost turnată în 1530, apoi refăcută în 1799 la Brașov, în atelierul maestrului Andrásofszki. Pe inscripție se poate citi: „În anul 1530 am fost o inscripție nouă si rară, până în 1798. În Dalnic m-am prăbușit împreună cu turn, în 1799 m-am înnoit la Brașov.” Cel de-al doilea clopot a fost turnat în 1926 la fabrica Schilling și Latterman din Turingia. Pe inscripție se poate citi: „Iau clopotul meu anterior, mă rog pentru pace, îi chem pe cei vii să trăiască, mă rog pentru cei morți. Turnat din donațiile congregației reformate din Dalnic din 1926.” Cel mai tânăr clopot al nostru a fost turnat în 1995 la Târgu Mureș. Pe inscripție scrie: „Dacă Dumnezeu este cu noi, cine este împotriva noastră?” (Romani 8, 31). Turnat de Rácz Sándor și fiii, M.VÁSÁRHELY (Târgu Mureș)” Pe baza unei programări prealabile biserica poate fi vizitată de către grupuri și în afara orelor de vizitare!

În locul monumentului se afla o veche biserică romanică, reconstruită la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea în stil gotic. Actuala biserică a fost ridicată între anii 1782-1785. Biserica s-a remarcat printr-un sistem de fortificare dublu, dar astăzi puteți admira doar zidul de apărare exterior, din cel interior rămânând doar câteva vestigii. Originile timpurii ale zidului sunt evidențiate de gurile de păcură acoperite cu bolte de cărămidă, care se deschid din coridorul defensiv. Priveliștea vă oferă o panoramă de neratat, de aici putându-se vedea nu doar satul, ci și o mare parte din regiune și din Țara Bârsei. Informație utilă: Pentru vizitare aveți nevoie de programare prealabilă.

⛪ Stilul gotic târziu al bisericii a fost cel mai probabil definitivat în 1547 când patronul acesteia, Pál Daczó, a reconstruit-o pe cheltuiala sa. Iniţial lăcaşul de cult era înconjurat de două inele de fortificații cu două turnuri de apărare și servea ca loc de adăpost în timpul atacurilor tătarilor. Zidul exterior a fost dărâmat de către parohie în 1786, şi din pietrele sale a fost construită – la porunca împăratului Iosif al II-lea – clădirea destinată şcolii germane, care este aşezată lângă clopotniţă şi serveşte actualmente ca locuinţă de cantor. Biserica a fost adeseori deteriorată de şirul de cutremure care au zguduit-o. În holul bisericii-fortăreţe găsim mormântul mai multor personalităţi remarcabile, legate într-un fel sau altul de istoria oraşului Sfântu Gheorghe. Aici se odihneşte - printre altele - Császár Bálint şi Gödri Ferenc primari, József Málik, redactorul-fondator al cotidianului Székely Nemzet (Naţiunea Secuiască). Tot aici a fost reînălţat obeliscul lui Váradi József şi Bartalis Ferenc, martiri ai revoluţiei din 1848. Zidul dinspre cimitir este înconjurat de nenumăraţi stâlpi funerari de lemn sculptat. Primul a fost ridicat în 1983 de către absolvenţii din 1943 ai Liceului Mikó. De atunci numărul acestor monumente funerare a crescut la peste şaptezeci, păstrând amintirea elevilor şi profesorilor decedaţi ai Colegiului Secuiesc Mikó (Székely Mikó Kollégium). ❗ Pentru turul complet al bisericii, este nevoie de programare prealabilă prin telefon!

Biserica fortificată, construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, vă oferă o experiență aparte, fiind înconjurată de un zid înalt de cinci metri, protejat de două bastioane și un bastion de poartă. În timpul restaurării a fost descoperită și o pictură murală, reprezentând legenda Sfântului Ladislau. Plimbându-vă pe coridorul de lemn reconstruit, cunoscut și sub numele de drum de strajă, puteți privi în exterior prin gurile de tragere. În bastioane, pe lângă expozițiile de istorie locală și cele de istorie religioasă, puteți viziona și expoziția dedicată colecționarului de folclor secuiesc, Kriza János, născut în această localitate. Informație utilă: Pentru vizitare aveți nevoie de programare prealabilă.

⛪ Una din cele mai valoroase biserici din județul Covasna e biserica fortificată Romano-Catholică din Ghelinţa, avându-l ca patron pe Sfântul Emeric. Datând din secolul al XIII-lea, biserica păstrează amprentele mai multor stiluri arhitecturale: romanic, gotic, renascentist și baroc. Frescele narative care prezintă legenda Sfântului Ladislau în lupta împotriva cumanilor, sunt datate de prin secolele XIV–XV şi sunt considerate printre cele mai bine conservate fresce din Transilvania. Printre cele mai vechi şi mai valoroase elemente ale bisericii se numără o cristelniță multiseculară, precum şi tavanul casetat din lemn compus din 103 de casete pictate unic, unele datând chiar din anul 1629. ❗️ Biserica nu are program de vizitare, prin urmare sunteți rugați să vă anunțați vizita prin telefon cu cel puțin o oră înainte de sosire.